Masa cu scaun la cap refuza limba de lemn. N-a lasat pe banca semn. In scoala. A refuzat clica locala. S-a convins ca mintea goala e cel mai des cea mai vocala. Ea vorbeste, nu latra . Nu-i din epoca de piatra. Sau lemn. Masa asta nu e “lemn”. E “blana”. E aleasa pe spranceana, da cu jet ca o arteziana. Stie ca parizeru’ nu aduce aroma pariziana. Cand tara arde si baba o arde-n coafor…ea nu-i cosmeticiana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu