vineri, 4 ianuarie 2008

O simpla stare de spirit

Ai avut vreodata senzatia de "same ol' same" ? Daca zici ca da, iti zic ca ai avut-o mai des decat crezi, iar daca zici ca nu, iti spun ca ai avut-o deja de prea multe ori ca sa o mai bagi de seama.
Ducem o existenta secventiala fara sa o constientizam macar. Dam drumul la TV unde vedem aceleasi figuri antipatice care nu fac altceva decat sa reproduca ce li se spune, dar nu oricum, ci sub aura de informatori ai natiunii, analisti si aducatori de "lumina" pentru minti prea stoarse si obosite de cerintele societatii moderne pentru a mai putea gandi pentru ele insele.
Suntem momiti cu job-uri aducatoare de satisfactii financiare evolutive menite sa satisfaca nevoi cu un ritm de crestere si diversificare superioare, nevoi inventate si impuse de un sistem ce vrea sa ne ia si ultima picatura de uman. Ne sunt exploatate snobismul si "pretiozitatea" prin "bombardamente" in masa cu brand-uri, label-uri si trenduri. Gandeste-te! de cate ori pe an ti-ai consultat garderoba constatand la final ca jumate din ea n-o mai porti de doua veri?
Nu legalizam "iarba" dar comercializarea tutunului are consecinte ce dau valori cinice mortalitatii anuale. Desigur, e mai usor sa fumam decat sa venim "tripati" la servici, productivitatea si implicit economia ar avea de suferit.
Ne sunt oferite sute de alternative pentru a ne distrage atentia de la lucrurile cu adevarat importante.
Posturi de televiziune, industria cinematografica in care se investesc miliarde, sportul capitalizat prin orice metoda, chiar si prin doping de masa. Prin entertainment ne "tragem sufletul" zacand pe canapea in week-end-uri si pregatindu-ne pentru inca 5 zile de "tras" nu numai pentru noi, ci de cele mai multe ori pentru interesele altora.
Ni se spune ca spatiul locuibil pe Terra e din ce in ce mai limitat, dar cei care fac jocurile au proprietati de zeci de kilometrii patrati in zone ca Aspen.
Auzim de zeci de ani ca se fac cercetari pentru combaterea cancerului si a SIDA dar nimic nu pare(cu accentul pe acest cuvant) sa inainteze.
Lasam la o parte razboaiele desfasurate in ultimii 50 de ani care doar pentru ca n-au fost mondiale au fost mai usor acceptate, in special de opinia publica neimplicata. Traiasca industria de armament si diriguitorii ei!
Cu ochii larg inchisi...o simpla stare de spirit permanenta.

joi, 3 ianuarie 2008

Pozitivitate prin "postivitate"

De cate ori n-am primit/emis/auzit pana acum fraza:"Gandeste pozitiv !" ? Iar cand am primit-o, reactia a fost macar inlauntrul nostru:"easy 4 u 2 say"; apoi cand ni s-a parut "nimerit" s-o emitem, uitand cu ipocrizie de mai-precedenta-reactie, am facut-o pe un ton empatic. E clar: credem in ea mai mult cand NU noi suntem cei ce avem nevoie de ea. Respectand ordinea ipostazelor, cand doar am auzit-o intr-un film, intr-o discutie "trasa cu urechea" sau pur si simplu accidental am ramas indiferenti. Logic, situatia nu se raporta nici la noi, nici la oameni apropiati noua, so "the hell with it! ain't my problem, dude".
Se pare insa ca am omis o ipostaza, dupa mine chiar cea mai importanta si cu cel mai mare efect, cea in care ne-o "auto-sugeram". Are cel mai mare efect pentru simplul motiv ca tine de fiecare sa-si gestioneze propriile greutati sau situatii tensionate. N-o va face nimeni in locul tau, e viata ta si trebuie sa ti-o "intretii" asa cum iti dicteaza propriul simt. Nu astepta maini intinse, umeri pe care sa plangi, creditele altora pe care sa le consumi pentru discutii de "soul-searching" purtate in stilul contemporan: la distanta. Trebuie sa "ne prindem" ca doar de noi depinde.

BUCURie colectiva

Bucurestiul sub zapada. Un context care in anii trecuti mi-ar fi stimulat imaginatia spre ipoteze destul de pesimiste in privinta bine-cunoscutei capacitati a organelor locale de a gestiona o eventuala criza. Numai ca acum e...liniste, cel putin in mine.
Ma bine-dispune vederea stratului autohton de 20 de cm capabil oricand sa nasca invidii in spatiul siberian(de parca aia ar vrea sa aiba zapada 6 luni pe an si chiar le-ar pasa ca noi "o avem mai mare, dom'ne").
Ma gandesc ca aceasta situatie e o bine-cuvantare pentru multi: pentru dom' primar (deliberat cu "p" mic) pe care poate-l mai vedem si noi intr-un exercitiu de aparare a intereselor municipalitii, sau macar de simulare a lui; pentru conducatorii firmelor ce au contracte permanente de intretinere a "metropolei", pe care macar 3 luni pe an sa-i simtim si noi mai "aproape" de ce ar trebui sa faca si , nu in ultimul rand, pentru conducatorii de masini de teren opulente - acum pot parea si ei indreptatiti, iar in vara cand isi vor lua injuraturile de rigoare in trafic pot avea "pe tzeava" replica:"ma-njuri acum, dar asta iarna eram singur pe sosele cu "mititica" asta 4 x 4" (iar la fraza asta va fi atasat si-un "fraiere" pentru a marca un dialog ce tradeaza o conceptie tipic romaneasca post-decembrista).
In concluzie, ne bucuram toti ca a nins, inclusiv amatorii de discutii complet amatoare(si ele) din coltu' blocului - "Incalzire globala pa' dreaq! Astia nu stiu ce vorbesc".

miercuri, 2 ianuarie 2008

Eu la "patrusizece" pe 2 ianuarie (contrar zilei si orei afisate, semn ca sistemul vrea sa ne incetineasca)

Ar trebui sa incep cu dorinte si urari pentru 2008, dar voi amana asta deoarece chiar acum cateva minute tocmai mi-am ars unicul bec functional din cele 2 ale lustrei din "vizuina". Probabil ar trebui sa ma simt o minte luminata zacand in intuneric...ei bine nu, monitorul isi savureaza triumful cu pixelii-lui-lipsa pe fundal de Morcheeba, daca mi-ar mai suna si mob-ul deja as avea 2 competitori in fata mea si as cadea pe un absolut dezonorant loc 3. De retinut ca n-o cred p'aia cu "cei din urma vor fi cei dintai", considerand-o o fraza formulata doar pentru ca suna bine de un "cineva" care a pierdut mai multe competitii decat cele la care a participat. Acestea fiind spuse...intrevad o perspectiva sumbra la orizont...e draci, mi-a placut prea mult replica ca sa n-o pun, semn ca superficialitatea acelui "cineva" se manifesta si la mine - nu pot decat sa sper ca voi fi si eu "cineva", nu?