Ce e cocalarizarea? Originile ei mai mult sau mai putin semantice vin de la "cocalar", iar in functie de context acest cuvant-stramosh e folosit pentru a califica un individ, de cele mai multe ori in mod negativ, respectiv cam tot ce deriva din prostie: a fi prost-imbracat, prost-crescut sau prost de-a binelea. Deci, cand ceva "pute" la nivel social, undeva un cocalar sau mai multi sunt implicati in peisaj. Implicati pentru inceput, integrati mai tarziu si asimilati cu tristete si regret pe veci.
Trecand la manifestarea cocalarizarii la nivelul celor doua sexe identificate de anatomia inca neracordata la ciudatenile post-Cernobil ale mileniului 3, incepem cu EL. Incepem cu EL, din old-fashionism-ul mioritic care spune ca "masculu' tre' sa fie primu' ".
EL este un individ a carui siguranta-de-sine vecina cu nesimtirea se bazeaza in fapt si paradoxal nu pe sine ci pe look-ul plin de culoare, label-uri si metale a caror "pretiozitate" e cel putin discutabila.
Bunurile COCALARULUI sunt obtinute de cele mai multe ori din combinatzii, chilipiruri sau direct din furaciuni. Asadar, cocalarul e un mic intreprinzator care investeste timp si efort in imaginea lui dar facand o mare greseala: bazandu-se pe propriul simt estetic "educat" prin intermediul nenorocirilor de la Acasa, a confruntarilor ce se vor politice in care apare Vanghelie sau a pildelor transmise la nivel de "verse" in epistolele muzicale de pe Taraf TV.
Visul cocalarului e sa aiba o masina de Nemtzia careia sa-i sparga toba ca sa s-auda de la zece mii de mile marine in cartier. Nu-si pune problema benzinei pentru ca pana la urma, daca il tine bateria, el isi vede scopul implinit: sa foloseasca respectivul "bolid" pe post de statie in fata blocului impresionand fragedele-femei-in-formare care-si plimba cu inocenta si sclipici facial potaia domestica.
Cocalarul nu urmareste ca femelele respective sa fie la la inaltime, el doar vrandu-le la picioarele lui.
Trecand la EA, nu putem spune decat ca este animata de un incomensurabil sentiment filantropic, dansa facand totul pentru a bucura ochiul reprezentantilor sexului-tare cu obrazul asortat cu portofelul, deci gros. Respectiva "diva" mizeaza mult pe esteticul cu greu de neobservat, dar nu se da in laturi de la a-si etala parerile si punctele de vedere formate prin multe ore extenunate, oftalmologic vorbind, la telenovele si emisiuni cu mesaj, gen nenorocirea aia cu nurorile si soacrele care fac pacturi pentru linistea "barbatzelului" prins ...unii ar spune la mijloc, dar eu zic la stramtoare, fiind vorba de cele mai multe ori de doua supraponderale a caror gusha rivalizeaza cu ceafa tumefiata a lui Zmarandescu susrprinsa imediat dupa knock-out-ul abia reusit.
COCALARA tine mult la ideea de familie, iar cand nu e vorba de a ei, la partea masculina a familiei alteia. Face totul pentru a se simti implinita personal, de cele mai multe ori in aceasta privinta fiind de ajuns un sofer pe care datorita societatii trebuie sa-l numeasca "iubit". In general, are o relatie stransa cu modelul ei in viata, respectiv ma-sa, uitand ca "idolul" a determinat-o sa-i zica "tatic" vecinului de langa care a actionat ca un bun samaritean cand "tac'su-ala-pe-bune" si-a luat talpashitza. Dar, in viata cocalarilor nu e loc de moralitate, ci doar de implinire personala comparabila ca finetze cu gratarul duminical facut cu rafinament in spatele blocului intre tomberoanele de gunoi si hoitul vre-unei jivine domestice cazute la datorie.
